Ma simt atat de singur, pe lume, ca mi-e frig.

Adrian Paunescu - Ma simt atat de singur

Ma simt atat de singur, pe lume, ca mi-e frig.
La colturile casei e vant si este ploaie,
Ce nici nu pot a crede imi pare ca asa e,
Pe propria mea mama o simt ca pe-un strain.

Spinarea singuratic si trist mi se-nconvoaie,
Simt ape namoloase care-au patruns prin dig,
Pierd in singuratate tot ce-n comun castig,
Ce singur sant in lume si singur in odaie.

Sa spun ca sant intr-altfel doar fiindca sunt destept
Sau c-am urmat intruna un ideal si-o tinta?
Un om atat de singur nu poate nici sa minta,
De ce m-as tine mare, drumet de drum prea drept?

Ma uit ca-n ochiul rece al lumii de oglinda,
Nu am copii si semeni, nu stiu sa mai astept.