El era făcut să fie pradă,
pradă a cuvintelor alese, -
cu un şoim pe ultima silabă.
El se bucura la simţul
că este hrană,
că este de mâncare...

De aceea el
stătea întins pe timp
ca pe-o frigare
şi, cu cât ardea mai puternic
în afară,
cu-atât se cocea mai neasemuit
înlăuntru.