20 august.

Statea singura pe o banca din parc,iar el vine si se aseaza langa ea.



-Ce faci?Nu ne-am mai vorbit de mult;te-am cautat si nu am mai dat de tine.

*Poftim? zice ea

-Am spus ca nu am mai dat de tine,de parca ai fi intrat in pamant.

*Cine esti?

-Cum cine sunt?

*Asta intreb.Cine esti?

-Sunt eu,pentru Dumnezeu;sunt cel care a facut parte din viata ta.

*Imi pare rau,dar nu te cunosc.

-Dar....

*Ochii mei nu-si amintesc sa te fi intalnit;inima nu-mi spune ca te-am lasat sa faci parte din viata mea.

-Te-am iubit,m-ai iubit...mai stii?

*Domnule,nu va cunosc si nu inteleg cine v-a dat voie sa luati loc langa mine.

-Uita-te la mine si spune-mi,stii cine esti tu?

*Bineinteles.

-Cati ani ai?

*Ce intrebare e asta?

-Raspunde!

*Am un an.

-Cum sa...ce-i asta,razi de mine?

*Nu.Astazi e ziua mea.

-Cum sa fie ziua ta,e vara;tu esti nascuta in mijlocul iernii.

*Gresesti;din iarna aia am murit de nenumarate ori...

-Nu inteleg

*M-am renascut;pentru ca asa ati vrut voi!