Mobilier vechi.

Dupa ce vei inchide usa,sa nu uiti ca dincolo de ea m-am aflat eu.Am hotarat ca voi parasi si eu locul asta la scurt timp dupa plecarea ta.Camera asta e ticsita de "mobilier" vechi ce ma sufoca...uite si tu maldarul asta de regrete si de dureri ce domneste aici,noptile nedormite din colt sunt pline de praf,iar tacerea de sub picioarele noastre scartaie.Vreau sa vand locul asta,dar nu oricui;ma gandeam ca vor vrea doi indragostiti sa-l cumpere.Iti dai seama?Ar "remobila" totul aici;in locul dezamagirii de pe perete va veni iubirea,vor da foc patului de agonie si vor asterne in loc un divan de iubire.Dumnezeule,tu realizezi?Ei vor reusi in doar cateva clipe tot ce n-am reusit noi in atata amar de vreme si sunt bucuroasa.Poate n-ar trebui,nu?Dar sufletul meu jubileaza la un gand ca asta. Eu imi voi gasi un alt loc,unul mai incapator care sa suporte toate grijile si gandurile bolnave pe care fiinta mea le emana.Stii ce?Ma mut sub cerul liber,undeva,pe o intindere mare de pamant unde nu o sa mai auda nimeni urletul sufletului meu.O sa iau versurile lui Rilke si ale lui Bacovia cu mine,iar cand timpul imi va inchide ochii definitiv,voi ruga luna sa ma ingroape cu ele.Caci atat am avut. Acum inchide usa.