Ma-nnebuneste starea asta
si vreau sa plang,dar nu mai pot.
Tavanul ma cearta si ma preseaza
se intreaba si el de ce nu plec.
Ploaia de vara de afara se aude sfaraind-
incet.
Apoi incepe tare,prapadind.
Tot ce vreau acum e sa plec departe,
si o s-o fac fara ma mai uit in spate.
Mai mult ca fiecare imi pare c`am gresit,
dar nu stiu cum.
Cu siguranta am gresit,am luat pedeapsa cea mai grea:
sa nu pot sa plang.