In noaptea ce-a trecut m-am dezgolit in fata mea
de ganduri.De pe marginea de pat
ma uitam in gol,dar priveam de fapt in mine.
Ma aveam in fata si-mi vorbeam
cu glasul tare,poate chiar urland;
Nici eu nu m-am auzit-
de ce sa m-auda omul din camera de langa mine.
Apoi m-am trezit ca-mi pun intrebari la care tot
eu raspundeam,dar erau intrebari grele chiar daca
erau puse de mine.Au curs lacrimile din obisnuinta,
fara voie,daca nu le simteam pe obraz cum fierb nu mi-as
fi dat seama de ele.Am vorbit ca un om nebun,singur
care se lupta cu "lucrul" cel mai rau-fiinta lui.

Pasare de noapte cu mintea senina,
Plutesti peste lume, lovind din inalt,
Creezi desertaciune, timpu-i de vina,
In clipe de veghe, pastrand vechiul salt.